Fotografia s-a delectat astăzi cu locurile ocupate de obicei de tablouri în galeria Nicolae Mantu, Galaţi. Cunosc doi personi care şi-au expus lucrările pe acolo şi mi-am zis că merită încurajaţi.

Am mai fost o dată la expoziţia asta, mai mult din întâmplare, la recomandarea unui glumeţ care şi-a menţinut statutul, nevrând să-mi spună unde îi sunt expuse cadrele şi s-a amuzat un pic pe seama mea în timp ce tot cercetam toate imaginile de ici colo.

Data asta, am ajuns să asist la eveniment la un moment “fashionably late” cu 15 minute după ora anunţată şi mă aşteptam să fie, ca şi ultima oară, ceva de mică anvergură, unde colegii de breaslă se adunau şi făceau comparaţii între realizările lor, ocazional atrăgând privirea unor curioşi. Ei bine, nu prea a fost aşa, greu strecurai acolo încă un dispozitiv media. Oriunde te întorceai riscai să loveşti vreo jucărie de jde milioane, să apari într-un nou cadru… sau să te trezeşti pe la vreun post tv punând coarne cameramanului altui post local.

A fost foarte plăcut să petrec cele… 10-15 minute pe acolo până am ieşit pentru vreo 30-40 minute afară în aşteptarea eliberării sălii un pic. Apoi am dat un rond final, am găsit imaginile expuse de glumeţul în cauză şi am luat celălalt cunoscut să dea şi el o bere pentru premiul obţinut.

Am ajuns să ne plătim consumaţia, doar ştiţi cum sunt artiştii ăştia… muritori de foame… dar îmi place că au aşa o ambiţie (la anul evenimentul se va vrea a fi ceva la nivel naţional) şi împărtăşesc cu noi clipe îngheţate pe hârtie. Ar trebui încurajaţi mai serios… să nu ajungem într-un final să considerăm artă reclamele la Unirea.

Pentru curioşi, treaba asta am înţeles că durează 10 zile, la un program cam aşa : în cursul săptămânii 10-18 şi sâmbăta de la 8-14.

Enjoy, sunt toate frumoase şi unele chiar excepţionale.