Ultima zi
Scris de lupulJan 18
Cică sună o leapşă de la ea cam aşa: Ce ai face dacă ai afla că ai muri mâine?
Cred că aş trăi ziua aia cât mai solitar, să fie cât mai puţini cei care-şi amintesc “băi şi doar l-am văzut zilele trecute şi era aşa de energic şi plin de viaţă”. Păi ce naiba, am 20 ani, doar nu eram un pensionar care mergea la balul bobocilor.
Cred că aş începe ziua de dimineaţă cu o vizionare a “Parfum de femeie”, apoi tot restul său ar fi pe muzică. Telefonul şi mp3-ul vor fi alimentate cu anumite titluri din colecţia mea în principal părţile alea care cauzează depresii: “Holograf – Vine o zi”, “Sting – Russians”, “Bitza & Butch – Scrisoarea unui soldat” şi orice altceva în temă.
Capăt de drum
După asta, aş fi măgar cu ea sperând într-o eventuală despărţire. Nu cred că firea ei ar rezista încă o perioadă serioasă de purtat pănglicuţă neagră în piept. Nu e o soluţie perfectă, dar e una care minimizează pierderile.
Apoi cu muzicile mele mă voi retrage la câteva ore la volan, unde voi include şi o masă nu tocmai sănătoasă, eventual două. Unde aş ajunge nu ştiu, nu ar avea importanţă… oricum destinaţia finală o ştiu deja.
Situaţia asta o percep aşa acum, mai târziu nu ştiu cât de mult s-ar schimba dar aproape sigur n-ar fi la fel. Gândesc ca un pensionar acum şi probabil n-o voi mai face mult timp pe viitor dar nu era nici o leapşă cu globuri de cristal şi cărţi de tarot.
Mai departe vreau să aud de la Maphiass în primul rând (parcă văd că el spune ceva interesant pe tema asta) şi apoi de la Ceferist. Poate ne spune şi Iulius ceva printr-un comentariu pe aici 
Modificare ulterioară: Cele 24 ore se scurtau drastic atunci când îi făceam ce îmi propusesem… :eek:
9 comentarii
Ce te păcăleşti cu treaba aia… Doar ai lăsa urâtă ultima clipă, dar sentimentele nu trec peste noapte, chit că doare de la măgărie.
Hmm, speram să uşureze treaba măgăria.
Dacă ar fi invers, la tine ar uşura?
Nu.. Ar complica treburile şi mi-aş da seama de ceva la mijloc
Eh na geniule.. Nu asta e important, că ţi-ai da seama sau nu, ci ca idee…
Şi chiar de n-ar fi implicată moartea, pur şi simplu, o măgărie şi o despărţire nu presupune automat că celălalt va trece mai uşor peste că vai dom`le “nu merită”. Mai mult ar durea şi tot n-ar trece iubirea pocnind din degete.
Interesant subiect!
Cred că m-aş trezi cât mai dimineaţă posibil (7-8). Aş bea ceaiul de dimineaţă şi aş citit diversele porcării pe care le citesc deobicei dimineaţa…
Apoi, cred că în mare parte, mi-aş plăti datoriile (morale) atât pozitive cât şi negative pentru anumite persoane. Terminând cu o anume vizită, şi o anume discuţie…
Apoi, aş cheltui toţi banii pe care îi am pe diverse porcării, fast fooduri, haine care îmi plac, băutură. Aş lua o curvă să trag o ultimă m**e, aş fuma ultimult pachet de Marlboro Filters. În final, aş băga benzină, şi aş pleca de nebun, “where ever it may take me”.
hhmm.. interesant să contemplezi la chestia asta. Ar fi mai interesant un studiu, de genul “ce ai face dacă ai şti că mai ai o săptămână”. Asta e ceva mai interesant.
P.S : Andreea are dreptate bre, nu rezolvi nimic dacă aplici rahatu către persoana iubită. Tu chiar ai vrea să mori cu gându` că nu ţi-ai luat cel mai frumos rămas bun?
Are dreptate ea… da eu vedeam ideea ca oamenii să mă uite cât mai uşor… nu invers.
Faină situaţia ta, da nu văd de ce o săptămâna, deja sunt multe chestii de aruncat la faza asta, ar trebui alt exerciţiu de imaginaţie. De exemplu ce ar fi dacă n-ai muri indiferent ce ai face timp de 24 ore.
Aici deja sunt multe de gândit.. ce ai face dacă nu ai muri, indiferent de ce ai face? adică , să joci ruleta rusească, să pierzi, şi totuşi să nu mori? dar consecinţele să fie acolo. hospital and shit… gee.. i don’t know
De ce am zis de o săptămână, pentru că ai timp să te gândeşti la mult mai multe.
Păi aia era o chestie diferită, o săptămână până mori parcă îţi dă prea mult timp, deja îmi imaginez un cronometru imens urmărindu-mă