Eu am

Fost la un grătar.

Nu la un grătar, la primul grătar pe anu’ ăsta. Şi zic eu că a ieşit frumuşel cu totu’ el acolo. Multe telefoane date, câteva absenţe notabile dar asta e situaţia. Ne-am găsit vreme nouă, loc nou şi multe chestii vechi dar mai detaliat au să vă spună ceilalţi participanţi.

Eu tre să spun că am un cadou nou, sub forma unei punguţe mici cu infamele gume “Turbo”, de care am mai scris pe aici. Nu cred că am spus destul cât de mult îmi plac, dar acum sunt infecte la gust. Probabil gumele astea sunt din acelaşi lot cu alea pe care le mestecam acu … 10 ani?

Oricum ar fi… n-are importanţă au surprize şi tocmai am găsit un Lamborghini Diablo. Galben.

Lamborghini Diablo 6.0

Lamborghini Diablo 6.0

Da… ştiu, unii se aşteptau la un articol mai afumat, mai sezonier sau mai… siropos. Dar nu, eu tot castană cu motoarele sunt :P

Ultimele două postări

S-au unit în urmă cu ceva minute. Am ieşit pân pe-afară să duc gunoiu şi să fac ceva cumpărături.

Şi mestecam eu aşa bine vreo 4 gume Turbo de vreo 15 secunde şi mă pregăteam să scap de ele la gunoi (se dusese aroma proaspătă de banane şi acu aveau gust de cauciuc – nu întrebaţi de unde ştiu) când observ…

AFARĂ NINGEEEEEEEEE!

Încep s-o iau la fugă de bucurie, şi mă gândesc să mă bucur de eveniment (deşi nu se aşează momentan eu mă bucur) printr-un şut al ghemului de gume în tomberon.

Din fugă, îmbrăcat bine, am reuşit dar eram atât de entuziasmat că am exagerat un pic şi am făcut întindere.

Pot spune că şchiopătez din cauza zăpezii?

Gume Turbooooooooo

Cine mai ţine minte câte aveam, dar au dispărut de mult.

Au reveniiiiiiiiiiiiiiiiiiiit! Tocmai mi-am luat 4 bucăţi, aşa de probă, şi trebuie menţionat că maşinile sunt noi în pozele alea de pe surprize. Gustul este inegalabil la fel, aproape suportabil :))
Go get em cowboys!

Când facem un concurs: Câte poţi băga în gură? :))

Şi totuşi

Pe ziua de azi alte ciudăţenii… pe care le observi fără să vrei atunci când aştepţi şi bateria empetreiului renunţă.

Parcat lângă o vulcanizare destul de aglomerată din oraş îmi rătăceam ochii pe ce se vedea mai frumos…în lipsă de alte variante am observat cum a apărut un nene cu un chiuşăpte negru cu gume de iarnă. Omu’ costumat, coboară şi discută ceva cu unul din angajaţi după care deschide portbagajul şi-i arată respectivului un cauciuc de vară şi o cutie de jantă pe care le avea acolo, apoi deschide o portieră din spate şi arată alte trei cutii de jenţi. Moment în care liniştea este întreruptă de un vehicul de construcţie autohtonă în penultimul stadiu de degradare cu alte trei cauciucuri de vară pe bancheta din spate. Explică posesorul tancului ce şi cum şi respectivul angajat se pune pe treabă. În ceva minute noile gume de vară se prezintă pe jante şi masina e gata de încălţat, se trece şi de etapa asta şi posesorul este chemat de la cafea la inspecţia rezultatului, capacul central al jenţilor lipsea… nu fusese în cutie. Eh, aici lucrurile ies din normal. “Băga-mi-aş.., lua-i-ar.., să vezi ce le…

Şi aşa am ajuns la problema următoare: De ce înjură lumea bre?… şi mai ales, ce importanţă au înjurăturile?