Luându-mi inspiraţie pentru idee de aici, m-am gândit că ar fi o chestie să spun şi eu ce şi cum mi-am văzut eu facultatea, dar mai ales cum văd oamenii care o păstrează întreagă.

Ce va fi cel mai greu pentru această situaţie va fi să fac un top, aşa că n-am să-l fac. Am să încerc pe cât posibil să scriu despre ei nu în ordinea în care îi voi ţine minte, nu în ordinea în care îi voi respecta ci într-o ordine realizată pe anumite considerente pe care le voi ţine pentru mine. O mică menţiune, înainte de a începe povestioara asta, pentru mine n-au avut niciodată relevanţă numărul de prescurtări dinaintea numelui. O altă menţiune ar fi că o parte dintre cei pe care-i voi lista aici s-au aflat la cursul festiv, acolo unde am luat cuvântul şi am avut câte ceva de zis însă aici voi veni cu completări.

Trebuie să vă avertizez, acest articol este IMENS aşa că rezervaţi-vă un moment în care aveţi un răgaz sau o cafea la îndemână să îl parcurgeţi cât de cât.

Citeşte în continuare

Este de vis pentru oricine sub 10-11 ani, zăpadă din belşug, puţini golani care să te “boteze” şi trafic mai deloc. Pentru cei de peste vârsta asta e un pic antipatică.

Cei de 13-14 ani nu-şi mai pot vrăji gagica aşa uşor că întârzie unde ajung şi calcă pe bec de la prima ocazie.

Cei de 18-19 ani sunt neinteresaţi de eveniment, accesul la bar fiind încă destul de bun iar pentru cei care nu frecventează aceast minunat adăpost al celor însetaţi se mulţumesc cu:
“Bă, ai văzut că afară ninge!”
“Nu, dă şi mie link…”

Cei de peste vârsta asta îşi fac probabil cei mai mulţi draci datorită condiiţiilor din trafic. Nu e problema că ninge, problema e că ninge şi lumea se adaptează destul de greu la condiţiile astea. Problema lor se manifestă pe trei planuri:

1) Autorităţile locale, care, după cum spuneam, sunt total nepregătite atât din punct de vedere al echipamentelor insuficiente pentru cât de mare e oraşul cât şi din punct de vedere al pregătirii operatorilor acestor utilaje; exemplul cel mai concludent fiind defilarea de pe o arteră importantă unde trei lame ce mutau zăpada erau urmate de un o singură maşină care arunca sare. Lamele curăţau 2 benzi sau 3 în funcţie de cât de strânsă era formaţia iar maşina cu sare doar o bandă. Drept urmare se ajungea la zăpadă tasată peste tot şi pe o banda se topea. Apa rezultată se scurgea pe altă bandă unde îngheţa şi era ulterior acoperită de încă un strat zăpadă. Treabă ceas! Alt exemplu, pantă uşoară, un Unimog (vezi poză) pregătit pentru deszăpeziri, nu reuşea să pornească.

2) Şoferii, care, nu au cunoştiinţele necesare pentru mers iarna. Nu îşi cunosc maşina, nu cunosc un pic de fizică de bază, nu simt diferenţele de aderenţă, conduc cu ghete sau alte încălţări cu talpa foarte groasă, nu îşi curăţă corespunzător maşina şi mai ales, nu au echipare corespunzătoare (cauciucuri, lanţuri, eventual nisip, lopata)

3) Pietonii, care ies pur şi simplu afară să cumpere o pâine sau orice, îmbrăcaţi insuficient aşa că se grăbesc. Graba cam strică treaba şi se întâmplă să sară în faţa unei maşini fără să se asigure, să alunece pe şosea încercând să treacă printre ele şi alte minuni.

Ce mai, e gravă treaba.

Da măcar ninge aşa frumos

Ningeeeeee, drept urmare şi blogul meu e în sezon.

Gata cu articolele, mă duc să mă uit pe geam

Modificare ulterioară: Care vine la o bătaie cu zăpadă azi?

Modificare ulterioară 2: Probleme prin trafic, în continuare zăpada in mijlocul lui decembrie este o surpriză pentru mai bine de jumătate din ţară. Nu contează, diseară e distracţie

Modificare ulterioară 3: Am redus numărul de fulgi, poate aşa vi se mişcă şi vouă tigăile mai bine.

Modificare ulterioară 4: Mi-am făcut distracţia, am ieşit la zăpadă, nici n-am coborât din scară şi deja aveam bulgărul pe mine, tratament pe care l-am aplicat ulterior şi altora.

Am fost şi într-un părculeţ unde zăpada încă avea himen şi am rezolvat “problema” asta, ne-am trântit în zăpadă, am mâncat zăpadă, ne-am încălţat cu zăpadă şi am folosit-o pe post de fes, mănuşi şi chiar fular. Am avut o tentativă la un om de zăpadă da ne-a trecut.

În schimb, şi aici cred că o să vină beţivu’ cu un clip, am găsit alte modalităţi de a ne simţi înzăpeziţi. Apropo de asta, am primit un telefon din ţară de la A.Faith care vroia să ştie dacă mass-media informează corespunzător. Probleme pentru cei mai creduli: Ninge şi sunt pe alocuri probleme în trafic, dar nu suntem izolaţi de lume, nu ne aduce armata provizii cu elicopteru’ sau alte minuni.

Alte chestiuni, am ieşit şi ne-am comportat ca doi copii în preajma crăciunului, cel puţin doi dintre noi. Restu’ ne-am maturizat. Nu zic că nu e distractiv să foloseşţi geamul lateral pe post de parbriz, dar parcă mai faină e zăpada în contact direct. Şi da, după ce aveam ghetele pline de apă, blugii îngheţaţi pe mine (la propriu, în casă i-am dat jos şi stăteau singuri în picioare dacă-i propteai de ceva am avut grijă să verific corespondenţa înainte de a intra în casă. Vedeţi, sunt matur!

Oricum ar fi, a fost o seară de tradiţie şi veselie.

Modificare ulterioară 5: ÎNCĂ NINGEEEEEEE!

Modificare ulterioară 6: Hai beţiv cu documentaţia oricât e puţină e!

De la multe lucruri pe care obişnuiesc să le fac pentru a mă pregăti (mai mult psihic) pentru a merge în două locuri:

La Suceava şi la Şcoala de Vară organizată de AFER.

Deşi ambele au fost în acelaşi loc şi aceeaşi perioadă pentru mine au fost două lucruşoare total diferite.

Şcoala de vară a fost o nouă experienţa, în care am păşit cu uşoare dubii, era ceva ce uram să aud până acum, era ceva ce părea, pentru mine, să te eticheteze drept tocilar. Am folosit o mulţime de referiri la trecut pentru că multe s-au schimbat. Şcoala de vară acum îmi pare ca o ocazie de întâlnire a unor studenţi aparte. N-am să accept prea mult termenul de “elită” ce a fost aruncat spre noi pe acolo pentru că îmi pare ceva absolut, ceva de o rigiditate ce îmi place să cred că nu ne-a descris. Găzduirea şi planificarea celor de la USV a fost cam încărcată, dar datorită unor lacune şi neprezentări ale unor profesori a suferit o continuă schimbare. (Bine, au mai fost modificări făcute şi de nişte studenţi, în special băieţii de la 119 care au fost reprezentanţi pentru Galaţi, Timişoara şi un pic clandestin cazaţi cei de la Suceava, dar schimbările au fost atât de mici că doar noi şi paznicii ştiam de ele.) Toate peste toate, a fost o experienţa plăcută, cu nişte cursuri relativ interesante la care s-a văzut spiritul tânăr al unor profesori mai mult sau mai puţin aşa şi spiritul complet paralizand al altora. A fost şi un concurs axat pe o distribuţie pe grupe pe care mai bine nu-l comentez pentru că am o părere cum că el a cam stricat treaba.

În ce priveşte mersul la Suceava, aici avem altă discuţie, era ultima locaţie unde mă aşteptam să petrec 10 zile ca astea, era ultima locaţie unde mă aşteptam să vizitez de atâtea ori magazinul “Vieşnic” dar mai presus de toate era ultima locaţie unde mă aşteptam să găsesc nişte băieţi cu care să mă înţeleg aşa de bine. La capitolul ăsta n-am altceva de zis decât că mi-am făcut în mod cert nişte prieteni cu care oricât de rar m-aş vedea ştiu că vor fi printre cei mai buni ai mei.

De la Galaţi, salutări pentru toţi cei şi cele ce au fost (mai mult sau mai puţin) cazaţi la 119 şi toţi cei ce s-au perindat pe acolo căutând o clipă de linişte, o clipă de veselie sau pur şi simplu… o bere.

Accident pe Basarabiei BAIE DE SÂNGE ÎN RENAULT

Articol preluat de pe Viaţa Liberă.

SMURD a intervenit marţi noaptea la unul dintre cele mai grave accidente rutiere petrecute în Galaţi, în ultima vreme. Un bărbat a decedat, iar tânăra care îl însoţea agonizează, în comă, la Terapie Intensivă.
În jurul orei 1.00, cei doi, aflaţi la bordul unui autoturism Renault Clio, circulau pe strada Basarbiei. Potrivit comunicatului Inspectoratului de Poliţie Judeţean, ajuns în intersecţia cu strada Domnească, automobilul Renault a acroşat un Volkswagen Passat. În urma impactului, maşina în care se aflau cei doi tineri, Manuel G. în vârstă de 28 de ani, şi Florentina G., de 23 de ani, a fost proiectată într-un stâlp.
“Primii au ajuns paramedicii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi echipajul de la Descarcerare. Renault-ul avea uşile blocate şi nu se putea ajunge la victime. M-am strecurat prin cadrul lunetei sparte şi aşa am constatat că bărbatul de la volan era în stop cardiorespirator. Colegii de la Descarcerare au tăiat stâlpii, iar eu am încercat între timp să-l resuscitez atât cât se putea. După 40 de minute, s-a reuşit scoaterea lor dintre resturile maşinii. Tânăra era în comă profundă şi a fost trimisă în mare viteză la Unitatea de Primiri Urgenţe. Bărbatul începuse să aibă puls slab în urma medicamentelor administrate, aşa că am început să-i facem manevre energice de resuscitare. Am continuat timp de aproape trei sferturi de oră însă, din păcate, inutil, căci, în final a decedat. Ne-am oprit în jurul orei 4.00.
Culmea este că Passat-ul acroşat a fost puţin avariat la o bară, iar şoferul acesteia, Ştefan V., de 20 de ani, s-a ales doar cu o sperietură zdravănă văzând ce au păţit cei doi tineri din Renault.
Potrivit poliţiştilor rutierişti, nici una dintre victimele accidentului nu purta centura de siguranţă.

După ceva căutări dau in final de ceva relatări pe marginea accidentului dintr-o sursă, să spunem, plauzibilă.

Pe dracu… Am următoarele variante, poliţiştii care au făcut constatarea sunt retardaţi, ziaristul scrie din zvonuri sau caută senzaţional.

Am văzut maşina, Clio-ul este lovit în dreapta şi a fost aruncat într-un stâlp. Cât de tembel tre să fii să consideri că maşina aia a acroşat pe cealaltă? Asta aşa ca idee a ce precizie să ai legat de un eveniment care se află la 2 intersecţii de sediul redacţiei.

Condoleanţe

Eu am auzit alte lucruri, lucruri care îmi confirmă bănuielile. Nu au importanţă foarte mare, mai trist este că s-a stins un suflet şi că altul zace în chinuri dar ei se preocupă să scrie despre băi de sânge şi alte minuni.

Ştiu unde au avut loc ceremoniile, dar nu vreau să am prezenţă, e a doua ocazie de gen. Până acum am pierdut două persoane care nu mi-au fost foarte apropiate în decursul vieţii dar care m-au influenţat şi care mi-au influenţat dezvoltarea ca om. Din nefericire el a fost lovit de o societate de căcat cu exprimări diştepte să vindem ziaru’ la colţuri că nu ştie lumea oricum ce s-a întâmplat, măcar prezentăm o variantă.

Condoleanţe mamei în mod special şi apoi restul familiei, fie ei şi membri mai noi.

Modificare ulterioară: Altă idioţenie, baie de sânge bla bla bla…. unde dracu o fi fost baia aia de sânge că am văzut maşina de aproape şi nu e mai nimic vizibil… ce tehnologie pe tapiseriile renault ma.

Altă modificare ulterioară: Întrucât mulţi încă accesează acest articol m-am gândit să fac ceva completări. Nu am nici o sursă oficială însă din ce am auzit şi din ce explicaţie pare să aibă logică după cum arăta maşina după, situaţia a fost cam aşa:

În jurul orei 1 Manuel venea pe strada Basarabiei (6 Martie) îndreptându-se spre intersecţia cu strada Domnească. Intersecţia în cauză este semaforizată însă la ore târzii se transformă în semnale intermitente portocalii şi în mod normal s-ar urma semnele de circulaţie corespunzătoare. În această situaţie Manuel trebuia să oprească la Stop însă n-a făcut-o, a încetinit si avansat în intersecţie. Pe Domnească în cam acelaşi timp se apropia un Passat cu viteză cam mare. Sincronizarea neprielnică a făcut ca Renault-ul Clio al lui Manu să îi iasă practic în faţă. Passat-ul a lovit Clio-ul pe partea dreaptă cu suficientă forţă să-l proiecteze într-un stâlp, care a lovit maşina fix pe partea şoferului. Conform legii, Manuel este vinovat, iar faptul că nu purtau centură a fost un lucru grav dar nu cred că le salva viaţa, având în vedere natura impactului şi urmările. Iarăşi am o umbră de îndoială în privinţa însoţitoarei, unii spun că era nevasta lui alţii o prietenă de-a acesteia…

Cam asta este ce ştiu şi cam atât ar fi de spus. Vina lui sau nu, este o pierdere pentru cei care-l ştiu…