Cam aşa se rezumă descrierile la infama Dacia 1310 însă cum de majoritate nu-mi face plăcere să vorbesc am să promovez creaţia cuiva care se încadrează în prima rundă:

Nu-mi săriţi în cap, nu vă spun că e începutul şi finalul automobilismului că ştiu de departe şi bine că nu e. Clipul însă mi-a smuls câteva zâmbete de dimineaţă.

Eu o chestiune nu prea pricep totuşi, posesorul Furiei Galbene a făcut aceeaşi facultate cu mine da eu n-am văzut niciodată maşinuţa prin parcare p-acolo. Probabil are deja gagică şi un astfel de aspirator în faţă la Ştiinţe Economice ar crea probleme “acasă”.

Either way, eu abia aştept să plec cât mai departe de Bestia albastră dar ştiu că de fapt va fi tot timpu’ cu mine.

Yep e un moment geek pe al meu blog dar am să încep c-o povestire amuzantă din trafic de ieri. Să vă zic aşa de un sens giratoriu undeva la mijlocul unui deal. Acolo eram a doua maşina, prima fiind o Dacie destul de obosită, încărcată dincolo de refuz cu pepeni care tracta o remorcuţă mai mult decât plină cu aceleaşi produse (şi ăsta e un detaliu critic în povestire) ambele înmatriculate în Brăila. Cum nu-mi imaginez pe nimeni ca dorindu-şi să aibă număr de Brăila ca fiţă o să prespun că şoferul de acolo era.

Bine acum, şofer cred că e un termen supraevaluat în cazul lui. Se făcu’ la un moment dat o fereastră, cam 3-4 lungimi de maşină sau cam distanta suficientă să pleci un pic grăbit fără să deranjezi maşina următoare. Dar cum lumea e ambiţioasă. Nenea ăsta îi dă nene un urlet de motor şi caută s-o tireze la deal. Numai că treaba asta nu se întâmplă, mai mult, coboară un pic spre mine, vreo 15-20 cm. Hmm, se mai întâmplă, nu e ceva şocant. Se duce cam tot traficul şi omu’ nostru îi dă cu tentativa doi.

Iar sunet de motor nervos, iar nici o acţiune, iar începe să coboare. Cum se cam termina răbdarea din mine şi nu era puzderie de maşină am dat semnal şi am trecut pe lângă. Ce se întâmplase? Gigel făcuse praf ambreiajul. Ieşea fum, mirosea specific (nu am să vă dezvălui prea curând cum recunosc mirosul) şi lache flauşat degeaba tura motorul că maşina aia nu se ducea nicăieri decât involuntar la vale.

Ce mi s-a părut spectaculos a fost că nici o clipă n-a trecut prin mintea idiotului să se liniştească, să pună o avarie şi să se dea jos să se uite. Bine că-i ţinea frâna că altfel mă trezeam cu radiatoru plin de sâmburi.

Remarcabil a fost că am trecut de respectivul sens şi imediat după, pe dreapta dar în mijlocul unei alte intersecţii aştepta un microbuz înmatriculata în aceeaşi localitate, plină şi aia de pepeni care scotea nene un fum cum rareori vezi la vreun Saviem de pe timpu’ lu bunicu’ când e încărcat şi chinuit un pic.

Azi am făcut ceva ce n-am mai făcut de mult, de vreo… 15 ani cred… Am fost în talcioc.

Am fost căutând triple pentru bestie, dar inevitabil am trecut şi pe la maşini.

Aici m-a lovit întâi groaza: Bestia mea la Remat moare. Singura ei şansă ar fi să găsesc un fraier plin de bani. Suntem în România, deci sunt mulţi, da parcă cer prea mult având în vedere ce oferte erau acolo. O Dacie 96-99 în stare foarte bună, de fapt, cam nouă avea preţ până în 5500 lei şi era negociabil.

Apoi m-a lovit un pic bucuria… BMW 730d 2002 (masina de cam 80000€ nouă) 15000 €, negociabil şi marea surpriză, care de altfel m-a şi făcut să plec cam dezamăgit BMW 316i 1997…2400 €.

Par a mă încânta ca prostu’ da m-am uitat la cam ce ştiu eu că ar trebui verificat şi erau ok, pe 316 erau câteva mici modificări cu gust (un set de faruri mai noi, geamuri fumurii, jante 5 spiţe aliaj). Las… rezolv eu!

Restu’ zilei n-a fost prea excelent, am avut operaţiuni de întreţinere la bestie şi o evaluare.

Întreţinerea a fost lungă si murdară dar se văd meritele, iar evaluarea a fost cam ca bancul ăla “Operaţia s-a încheiat cu succes, pacientul a decedat”.

Apropo, ieri am petrecut câteva ore cu întreţinere la blog, am aranjat articolele vechi, am mai mutat pozele, am scos linkuri cu slideshow-uri care nu mai sunt active, la fel cu galerii şi am actualizat linkurile să nu mai fie legate articole între ele unu de pe blogul ăsta şi unu de pe cel vechi. În procesul ăsta e posibil să fi apărut unora din colegi pingback-uri suplimentare, aproape duplicat. Scuze acolo unde s-a întâmplat.

Aşa crede lumea că se numeşte ce are loc prin unele minţi şi locuri ale ţării. Eu abia văd asta şi nu acolo unde se spune că e, cred că ar trebui făcute mai multe case rotunde.

Poate aşa nu s-ar crede oricine expert în estetică să modifice cum îi tună lui o maşină şi să îi zică tunnnnning.

Poate aşa nu ar mai avea atâta distracţie realizatorii unor anume site-uri promovând dobitocenia altora pe hi5.com

Poate aşa nu ar mai fi atâţia care văd o modificare oricât de subtilă, dar pentru că nu se vede pe ea un logo de la vreo firmă cunoscută să spună că e kitsch.

Ce e ăla?

DEX-ul zice cam aşa:
KITSCH [pr.: kici ~uri n.] este un/o:
1) Produs cu caracter de pseudoartă, caracterizat prin platitudine, imitaţie superficială a operelor de artă; lipsă de originalitate. 2) Reproducere sau copiere pe scară industrială a unor opere artistice, multiplicate şi valorificate comercial.
3) Obiect (tablou, carte etc.) de proastă calitate. [Monosilabic /< germ. Kitsch]

Cam irelevant, kitsch e maşina plină de beculeţe şi leduri inutile prin roţi, evacuare şi dumnezeu mai ştie alte care locuri. Kitsch e tabloul unicat găsit în piaţă lângă alte 5 identice, ştiţi voi, căsuţă la munte sau gagică la mare. Kitsch e cam orice te arde pe retină, kitsch e cam orice vrei mai puţin unic sau original.

Revenind la lumea auto, kitsch e dacia aia cu eleron, capace cu “spinăre” şi led-uri la sistemul de spălare a parbrizului. Kitsch e papiţoii agăţaţi de parbriz, retrovizoare, lunetă… etc… Kitsch e maşina cu sigle de la orice altă marcă mai prestigioasă. Kitsch e maşina plină de “acţibilde” cu flăcări, zgârieturi, pete…

Ignorând concentrarea pe un model anume, un spot publicitar care prezintă şi alt punct de vedere:

Nota 10 pentru realizare, dar mai ales idee.

Exemplele sunt nenumărate… dar sper că s-a înţeles ideea.