Yep… e vremea aceea a anului în care lumea se veseleşte, se familieşte şi face totu’ să pară vesel în draci cu un mesaj scurt de varii urări. Râvnitul premiu acordat de faimoasa AIBL pentru cel mai bun sms de Crăciun din 2009 merge la Michel, un fost coleg de liceu de-al meu. Poate îl va scrie şi pe aici să îl vedeţi şi voi.

Ieri, blogul meu a împlinit doi ani, în decursul cărora a avut un succes fabulos, cel puţin pentru mine, statisticile nu sunt tocmai de acord cu mine, dar nu contează eu sunt mulţumit, la urma urmei blogul ăsta are şi o scuză pentru a sa existenţă.

Tot ieri, a venit moşu’ băi nene (ştiu, e cam ciudat, dar mă supun regulilor de aici, da?) şi arată mai gagicos aşa, brunet, cu aluniţă pe nas. Mi-a adus… da mi-a adus… Hmm, mai bine o să fac nişte poze când am ocazia şi vă explic exact emoţiile trăite pe marginea lor.

Azi, am cunoscut o parte din familie, o parte restrânsă deja privindu-mă ca “ginerele” şi după un moment foarte bisericesc (sfinţirea casei) care nu prea mi-a priit, am stat la o masă care cred că ar fi fost visul lui. Pe bune acu, ştiu că moldovenii deţin recordul la crăpat în ei dar s-ar părea că sunt în urmă tare la ce se întâmplă aici de sărbători. Mă uitam la masă si la cum continuau să vină platourile şi mă pregăteam să-i pun un girofar de avertizare pentru agabaritice.

Hmm, cam atât pe azi că excesele strică şi, mai important, mi-e lene. Planurile pe zilele astea ies ok, iar pentru revelion par să fie pe acelaşi traseu.

Am început cât de cât pe la facultate treburile dar parcă tot am mult timp liber. Drept urmare am mai fost pe la orange şi mi-am rearanjat abonamentul în favoarea mai multor minute în reţea şi mai puţine naţionale, dat fiind faptul că majoritatea cunoştiinţelor mele în astă reţea îşi fac de cap.

Pe lângă asta mai aveam de luat un telefon şi un abonament pentru tata. Sagem-ul lui îşi dădea duhu iar cu cartela nu se împăca fix în momentele critice. Uite aşa s-a ales cu un abonament Delfin 4 şi un Nokia 1680 clasic. Abonamentul pentru că vorbeşte cam la fel de mult ca înainte (o cartelă de 6-7 euro la 4-5 săptămâni) la un preţ mai mic, în caz de urgenţă nu se poate întâmpla să n-aibă credit şi pentru că e mai ieftin (doar 4 euro pe lună). Cu telefonul în schimb e mai complicată lista de cerinţe:

- meniu cât mai simplu

- rapiditate în agendă

- să sune tare (lucrează într-un mediu în care dacă se dă jos din maşină nu te înţelegi om cu om)

- să nu fie oglindă ecranul, fontul cât mai mare şi protecţia ecran cu ceas (stă prost cu vederea de aproape şi nu vrea să deblocheze telefonu de fiecare dată când se uită la ceas)

- baterie rezistentă

- telefon gata să îndure şocuri mecanice (să vă spun că primul său telefon a “murit” fiind călcat de un buldozer?)

- necesitatea de a vorbi aiurea că are telefon mai în ton cu moda (cameră şi mp3)

Zic eu că le-am acoperit, numai că am avut ceva probleme nu cu telefonul, ci cu abonamentul, care n-a putut fi activat până dimineaţă pe la 10 (l-am făcut ieri pe la 15-15:30) din pricina unor veselii cu cartela SIM (am păstrat numărul vechi dar a fost schimbată cu una din 2007 pe care nu se putea înregistra un abonament Delfin…) care mi-au cam consumat vreo 3-4 ore ieri. Partea bună e că au fost săritori şi dispuşi să ajute şi să răspundă la întrebările mele, partea proastă e că a durat totuşi destul de mult, lucru ce denotă un pic de incompetenţă.

O altă treabă ar fi că am devenit mai puţin activ în DotA şi mai mult activ în blogging & co, drept urmare recomand să citiţi asta şi asta de la persoana care mi-a recomandat prima oară pagina mai sus menţionată.

Şi o ultimă chestiune, dictai la ceva ce te-ar putea face mai puţin speriat de ceremonia religioasă a căsătoriei:

În ultima vreme mă plictisesc cam tare iar plictiseala te pune să faci chestii stupide.

Chestiile stupide, consumă mai mult timp decât ţine plictiseala. Dar nu-i nimic, în următoarele două ore cred am să mă pun să scriu câte ceva despre chestiile care îmi acaparează timpul când sunt prea leneş să-l folosesc în mod util.

Era şi cazul, la urma urmei de vreo săptămână intru pe aici doar să actualizez pluginuri, să mai editez câte ceva prin partea “nevăzută” şi să văd cum scad statisticile de citire. Toate sunt chestii foarte interesante, dar timpul folosit aici nu cred că-l pierd. E locşorul meu, eu decorez, eu schimb încuietorile, eu repar ce stric şi tot aşa. Ştiu, e o chestie costisitoare o dată la 6 luni dar cred că merită un efort. Dacă nu am asta nu prea am multe pe net…

Tot legat de blog, am primit o leapşă (adaptare în lumea online a jocului generată de plictiseală) de la Bogdan. Ce face leapşa asta specială e că pentru prima oară când intru într-un astfel de joc şi sunt întrebat dinainte de a fi confruntat cu faptul. Foarte tare.

1. Care e singurul lucru pe care nu ai vrea să-l schimbi niciodată la tine?
1. Umorul bolnav.

2. Primul film care iţi vine în minte acum?
2. Hangover.

3. Ce ai desenat ultima oară?
3. Am creionat (cu pixul) prin liceu un profil şi o vedere de deasupra de YF-22.

4. De cate ori ai spus “te urăsc”?
4. Nu ştiu, nu cred că am spus asta cuiva.

5. Cu ce personaj din literatură te identifici?
5. Nu-s aşa citit da nu prea mă identific cu vreunu’, sunt prea mult pentru imaginaţia unui singur autor.

6. Cât de bine te înţelegi cu tine?
6. Relativ ok, ne-am ciondănit de câteva ori dar ne descurcăm.

7. Descrie in cinci cuvinte o persoana draga tie?
7. Întotdeauna se află lângă mine.

8. Dacă ar fi să scrii o carte, ce titlu ar avea?
8. Eu.

Leapşa merge mai departe la Ea, Ceferistu, IulianMD, Tenia şi Schumi.

Va urma…

Azi am făcut ceva ce n-am mai făcut de mult, de vreo… 15 ani cred… Am fost în talcioc.

Am fost căutând triple pentru bestie, dar inevitabil am trecut şi pe la maşini.

Aici m-a lovit întâi groaza: Bestia mea la Remat moare. Singura ei şansă ar fi să găsesc un fraier plin de bani. Suntem în România, deci sunt mulţi, da parcă cer prea mult având în vedere ce oferte erau acolo. O Dacie 96-99 în stare foarte bună, de fapt, cam nouă avea preţ până în 5500 lei şi era negociabil.

Apoi m-a lovit un pic bucuria… BMW 730d 2002 (masina de cam 80000€ nouă) 15000 €, negociabil şi marea surpriză, care de altfel m-a şi făcut să plec cam dezamăgit BMW 316i 1997…2400 €.

Par a mă încânta ca prostu’ da m-am uitat la cam ce ştiu eu că ar trebui verificat şi erau ok, pe 316 erau câteva mici modificări cu gust (un set de faruri mai noi, geamuri fumurii, jante 5 spiţe aliaj). Las… rezolv eu!

Restu’ zilei n-a fost prea excelent, am avut operaţiuni de întreţinere la bestie şi o evaluare.

Întreţinerea a fost lungă si murdară dar se văd meritele, iar evaluarea a fost cam ca bancul ăla “Operaţia s-a încheiat cu succes, pacientul a decedat”.

Apropo, ieri am petrecut câteva ore cu întreţinere la blog, am aranjat articolele vechi, am mai mutat pozele, am scos linkuri cu slideshow-uri care nu mai sunt active, la fel cu galerii şi am actualizat linkurile să nu mai fie legate articole între ele unu de pe blogul ăsta şi unu de pe cel vechi. În procesul ăsta e posibil să fi apărut unora din colegi pingback-uri suplimentare, aproape duplicat. Scuze acolo unde s-a întâmplat.

Dar conţinutul va fi transformat, si el, în articol. Dacă voi avea chef să scriu iar despre un film… voi scrie într-un articol şi nu voi prelungi o pagină aiurea.

Pagina asta are un rol special. Aici voi descrie filmele care mi-au trecut prin faţa ochilor. De fapt dacă mă gândesc un pic nu doar filme ci cam orice ţine de treburile astea cu filmări.

Cum nu eram sigur cu ce film să încep mi-am zis să încep cu primul film pe care l-am văzut şi reţinut. Era foarte de mult, şi era vizionat pentru un simplu fapt: era vorba de ceva cu o maşină.

Mai exact era vorba de un Rolls Royce. Unul galben încă. M-am uitat acolo să văd maşina şi spre dezamăgirea mea nu prea apărea în film aşa cum aş fi vrut eu. Aici, maşina în cauză are o viaţă foarte lungă, trecând prin mâna multor proprietari, majoritatea femei puternice (dacă reţin bine) din diverse puncte de vedere. Pe parcursul filmului, au loc aventuri amoroase, evenimente din economia subterană, un război, evenimente moderne. Multe dragosteli, multe chestiuni pe care nu le reţin exact dar a fost ceva plăcut. A fost plăcut nu pentru că era vorba de o maşină ce are un statut de simbol şi un nume foarte cunoscut ci pentru faptul că a fost în principal în fundal, acolo în umbră, ţinând cald blănii primei proprietare sau apărând de praf şi gloanţe pe alţii.

Filmul a fost astfel numit pentru simplul fapt că era acel element uneori nesemnificativ dar omniprezent.

Film făcut în 1964 cu o distribuţie destul de impresionantă.

Va urma…