A fost o zi foarte călduroasă şi am avut un program solicitant fizic – am făcut curăţenie, spălat ceva vase… ca de obicei, apropo Fairy ăla chiar e aşa bun pe cât zic ăştia, şi mai şi curăţă vreo ceva neplăcut de pe sub unghii.

Apoi am avut puţintel timp să ies şi la un fotbal deşi la începutul zilei am crezut că n-am să reuşesc. Trecem peste evenimentele de acolo concluzionând că am transpirat ca un cal. Ajuns acasă, aveam următoarele obiective: să mă liniştesc puţin cât mai verificam câte ceva pe la blog, radio, mail şi să mă răcoresc cu ceva lichide la temperaturi cuminţele.

Astea au avut loc foarte bine şi frumos.

Apoi urma testul serios o vizită pe la “spălătorie” să dau jos stratu de jeg acumulat şi o vizită pe la “benzinărie” să bag in mine ca soldatu Martinez de îl cunoştea pe Zorro. Dar stai, mă apucă pe mine setea de cunoaştere şi zic să încerc un duş rece. Zis şi făcut: dau cu puţină apă pe mâini – nici o problemă, pe picioare – nici o problemă, tot aşa… până dau pe spate când îmi dau seama care poate fi scopu’ duşului rece:

- să te încălzeşti fără şoc termic când vii de la -15 grade şi precipitaţii

- să te anesteziezi când urmează să-ţi amputezi vreo extremitate

- să te cureţi ca haiducu

- sau să fii Ceferistu’ care e mare fan al acestui sport extrem.

Eu de acu zic “nu” şi recomand asta oricui tinde să vrea să trăiască după experienţă. Mă duc la bucătărie să fac posibilă revenirea din moartea clinică de care am fost la un pas.