Archive for the ‘ Oameni ’ Category

Long overdue

De ceva timp tot clocesc cât pot de bine spusele din articolul ăsta şi le tot schimb… nici incubarea nu ajută. Poanta e următoarea, dacă de la mine aţi fi dezamăgiţi pentru ceva trivial, ceva ce nu v-ar afecta mai deloc, de ce de la un lucru atat de important ca preşedintele ţării nu acordaţi suficientă atenţie?

Eu vă dezamăgesc şi spuneţi că mănânc rahat, el la fel, dar urmările dezamăgirilor mele fac 2 lei, dezamăgirile lui fac de câteva milioane mai multe ori lei…

Se anunţă o campanie dură, se zvoneşte că e vor fura voturi (mai mult decât până acum) şi majoritatea uaminilor se întreabă cam acelaşi lucru ca un anumit cetăţean turmentat.

Candidaţii principali (după mintea mea) sunt Traian Băsescu şi Mircea Geoană.

N-are rost să le înşir p-aici realizările sau lipsa lor, cv-uri şi recomandari pentru că se găsesc peste tot într-o formă sau alta, mai puţin pe blogurile de campanie unde se mănâncă rahat din ambele părţi.

Acum vreo 3-4 zile frate-miu (clasa a opta) a primit la şcoală un calendar din partea reprezentanţilor PSD care îi îndrumau pe toţi colegii săi să le ducă acasă şi să le zică părinţilor “Mircea Geoană preşedinte”, gest de tot rahatul, dar drept urmare am făcut 60 km cu el în dreapta şuşotind “Geoană preşedinte” ştiind aşa nu se plictiseşte şi că ne enervează pe toţi. Uite care-i chestia, o fi sau nu bun de preşedinte nu pot spune sigur, dar pentru gestul ăsta îmi vine să-i strâng de gât staff-ul de campanie de la Galaţi. Când am plecat de la ţară am luat panarama aia de calendar, am pus-o sub roata din dreapta faţă şi am demarat mult prea puternic să aibă roata aderenţă. Yep, i-am pus roata pe muie lu’ Geoană.

Acum, partea asta nu era planificată în articol dar deh, dacă incubarea funcţionează ciudat… Aş vrea să pot spune pe cine să votezi dacă eşti indecis, dar nu sunt în măsură să fac asta, eu unu nu sunt hotărât în privinţa asta încă, dar sunt hotărât să merg la vot. Dacă nu ştiu pe cine vreau şef de stat, măcar ştiu că nu vreau un hoţ de voturi pe funcţia aia.

Episodul 4

Cum spuneam acum câteva minute, nu prea mai am multe pe net în afară de acest blog, asta în mare parte din cauză că forumurile pe care le frecventez încep să-şi piardă atractivitatea. Forumurile pentru mine deveniseră ceva unde se puteau afla multe lucruri pe scurt. Îmi asumam subiectivitatea unor răspunsuri, verificam acolo unde era posibil sau luam drept zvon acolo unde nu. Acum însă totul a devenit despre activităţi, despre concursuri şi premii, despre bani, despre recorduri, despre orice în afară de promovarea argumentării. Utilizatorii care au ceva de spus sunt rareori ascultaţi, în schimb membrii cu umor rudă cu cel de la Vacanţa Mare sunt preaslăviţi. Ce durerea mea, începem să ne prostim de tot?

Peste tot se face băşcălie, peste tot este politică, peste tot se varsă frustrările şi peste tot membrii sunt perfecţi.

Peste tot se face băşcălie de orice chestie de la întrebări puse de un puşti speriat de ce a păţit prima oară când a încercat relaţiile sexuale până la cel care întreabă de ce uneori cursorul nu urmăreşte mişcările şoarecului din mâna lui. Poate e vorba de o mică problemă cu driverul, sau cu Windows (nu mai zic cât e lăudat ăsta că e plin de nefericire pentru utilizatori) fără să ţi se răspundă că eşti n00b şi că ar trebui să-ţi arunci calculatorul pe geam dacă nici atât nu ştii. Nu poţi întreba ceva ce te sperie la o vârstă fragedă indiferent de cât de mic ar fi riscul fără a se găsi cineva care să-ţi dea un sfat ce pentru mine ar echivala cu o cerere de pumni în sfeclă. Păi băi nene, mai glumim mai nu ştiu ce, da întâi zi-i omului ce să facă şi apoi începi distracţia. Nu ştiu ce membru la prima vedere ar intra a treia oara pe forumul pe care a făcut un topic dacă a doua oară când intră vede 20-30 răspunsuri cu “haha ce întrebare imbecilă”. Ştiu, la calculatoare sunt manuale (RTFM you dumbass) şi la educaţie sexuală ai părinţi, dar nu e mereu aşa simplu, nu toţi am primit manual (fosta placă video la desktop a veni într-o cutiuţă mică, cu un certificat de garanţie şi un cd cu drivere) şi poate nu toţi înţelegem engleza care e postată în pagina de “help” a producătorului sau pe cd-ul primit şi în mod cert nu simt nevoia să explic tuturor că am probleme în familie sau că printr-un tragic eveniment mi-am pierdut părinţii şi sunt crescut de nişte rude cu care nu sunt în relaţii excelente. Chiar dacă aş fi în acele relaţii, nu mi-e sigur că am cu cine vorbi când dau de cineva care mă trimite la preot sau care mă pune să aştept până mă însor, că aşa era pe vremea lor.

“Pe vremea mea”, ah ce frază minunată, nu-i aşa că deja simţiţi ţăranii realizaţi că au făcut 4 clase, armata şi au casa şi pământul lor de la stat cum vă vorbesc de sus? Nu-i aşa că simţiţi în timpane melodioasele sunete “Ce-a făcut Ceauşescu ăştia nici n-apucă să văruiască!”? şi câte nu mai vin în acelaşi context cu “Vremea mea” şi cât pot fi de depăşite. Acum ai atâtea lucruri cu care te poţi zbate dacă nu e corect ceva, ai atâtea oportunităţi să te faci auzit dar ce rost are? Nu e mai simplu să stai după alegeri la bar să înjuri câştigătoru’ că e hoţ? Oricum n-ai fost la vot. Oricum nu făceai tu nici o diferenţă, nici tu nici ceilalţi 30 din barul respectiv la fel ca tine, nici voi nici ceilalţi consumatori din celelalte 500 baruri din oraş, nici voi, nici ei şi nici ceilalţi din celelalte 30 oraşe mari. Totuşi e bine că v-aţi avertizat familiile să nu cumva să voteze careva nici din ei.

Recent chiar m-am agitat un pic să aud citesc un omuleţ foarte agitat că traficul e din ce în ce mai greu şi că din ce în ce mai mulţi oameni merg singuri cu maşina. Vai cât de neecologic, vai cât de necivilizat să foloseşti maşina atunci când n-ai absolut nevoie. Folosiţi oameni buni transportul în comun că aşa e civilizat. Între timp eu mă duc cu maşâna. DECI, îmi place să mă consider din multe puncte de vedere un şofer bun şi cumva niciodată n-am avut probleme cu traficul deşi am văzut zile rele. Chiar şi în oraşe necunoscute n-am reuşit să mă înfund şi chiar dacă aş fi făcut-o asta e, nu s-a terminat lumea. Ţin la punctualitate şi e deranjant să pierzi ceva din pricina întârzierilor dar dacă se întâmplă nu e lumea pierdută. Altădată organizează-ţi orarul mai bine şi nu da vina pe trafic. Nu da vina pe faptul că sunt mult mai multe maşini pe stradă şi nu da vina pe oameni că n-ar fi ecologişti. Nu de alta, dar sunt aproape sigur că foarte mulţi ecologişti habar n-au ce vorbesc. Un tren electric (unu modern desigur) este mai puţin eficient decât o maşină personală pe benzină chiar dacă trenul este încărcat la capacitate maximă. Ştiţi vapoarele alea imense de vă aduc peste oceane tot ce vreţi de la produse bio la trolee? Primele 15 monstrozităţi de cargoboturi din lumea asta, la un loc, poluează mai mult decât toate sutele de milioane de maşini din lume. Nu mă credeţi? Interesaţi-vă, de la autorităţi în domeniul energetic nu de la gâşte care scriu pe “totulesteverde.ro”. Civilizat nu înseamnă doar să cedezi locul în autobuz, înseamnă să faci ceva bine nu doar pentru tine ci şi pentru cei de lângă tine.

Şi ultima durere nu o dezvolt că ar fi prea trist, dar pe cel mai mare forum din ţara noastră toţi membrii o au lungă de 40 şi cu diametru de 15.

În concluzie, plictisiţi-vă şi voi, documentaţi-vă un pic şi încercaţi să aplicaţi şi să promovaţi ce aţi aflat. Un pic trebuie, dar un pic de la cât mai mulţi înseamnă ceva, înseamnă o diferenţă.

Riscaţi! Nu vă omoară lăsatul caterincii la o parte, dacă un lucru este sigur legat de locuitorii ţării ăsteia este că niciodată nu se vor afla în pericol de a muri din seriozitate.

Este timpul

…să fiu sincer.

Este greu, foarte greu, după atâta timp şi atâtea minciuni, după atâţia oameni induşi în eroare…

Nu sunt cine par a fi. Nu sunt cine am părut a fi. Nu sunt eul pe care îl ştiţi voi. Totul a început la 8 ani când am început prima oară să înjur serios… prieteni, părinţi, profesori, şcoală, etc… Totul. În urma unor evenimente tragice rezultate din spusele mele mi-am propus să mă schimb. Să fiu altcineva. Să nu mai înjur niciodată până la 21 ani. Poanta a ţinut câţiva ani, câţiva ani buni, până pe la 16 am fost în cărţi, 17-18 au trecut aproape la fel de uşor… De aici înainte totul s-a destrămat.

Înjurăturile au revenit, crăciunul a fost distrus şi multe altele, practic tot oraşul suferă din cauza mea. Ce e mai trist e că nu ştiu asta ei… Eu nu sunt puştiul hiperactiv de la grădiniţă, eu nu sunt şcolerul cuminte, nu sunt liceeanul integrat dar un pic geeky.

Ce e mai rău e că nu o iubesc pe Ea. De fapt … eu sunt… Citeşte în continuare

2 lucruşoare

Primul ar fi legat de plimbarea la ţară. Se făcu’ un frate de-al meu aseară că “a uitat” să ia o culegere de la verişoara lui şi abia azi pe la prânz a fost prins cu mâţa în afara sacului. Din fericire, erau la bunici cu toţii rubedeniile respective. Tuşa în cauză, a dat cheile de la maşină verişoarei, şi hai să mergem până acolo să luăm. Cheile de la maşină le-a dat, cred, pentru a deschide maşina, unde se aflau cheile de la casă. Dar cum nu s-a menţionat, am plecat cu maşina ei până acolo. :D

Până a trecut minutul în care şi-au dat seama de situaţie eram deja destul de departe. A fost o chestie de moment atât de plăcută de n-o pot asocia cu altceva. (Poate pe viitor cu ocazia de a fura o mireasă) Un drum aşa scurt, relativ circulat şi cu multe reprize ce-mi alimentau acel “joie de vivre” de a fi un adolescent rebel al cărui unic motto era “drive it like you stole it”.

Şi ce dacă escapada mea a durat vreo 15-20 minute? A fost ceva ce n-am să apuc prea curând.

Al doilea lucruşor ţine de o imagine primită recent de la un bun prieten care pregăteşte lumea pentru ce înseamnă venirea toamnei şi iernii. Se adună inimile tinere prin parcuri, îmbujorate, să vorbească despre culorile atât de calde ce prevestesc un anotimp rece… Bine, şi altă vrăjeală ieftină sperând ca iarna asta să aibă cu cine să … stea în casă să … “numere bani”.

Regândiţi un pic strategia oameni buni, şi răi, că există lucruri frumoase ca toamna fără a fi nevoie să exageraţi. Mai bine nu zic multe eu, şi va las s-o vedeti p-asta mică:

Nu avansurilor

Ptiu, cum am ajuns eu să descurajez creşterea economică generată de doamna toamna.

2 nopţi 2 party-uri

Party animal dom’le… numai ca party-urile erau LAN şi au fost de un succes moderat.

Şi nu prea a fost băutură.

Şi doar la unu’ s-au fumat oamenii până s-au făcut cuminţi.

Şi la altu am dormit o vreme.

Şi nu contează, mi-am făcut o mică ambiţie :))