Un adevărat rege… înca mai am în minte coperta casetei “împrumutate” de la unchi prin copilărie şi ascultată pe ascuns. Muzică excelentă şi videoclipuri neegalate în zeci de ani…
Book 1
Piesa mea preferată: (danke beţivus pentru recomandare)
Odihnească-se în pace.
Aviz amatorilor: şterg sau modific comentariile ce nu îi aduc tribut. Articolul n-are tag-uri, categorisire, etc fix pentru că n-am nevoie de impresiile fiecărui cioben.
este ceva cam de neînţeles pentru mine.
Aseară printr-un val de nepotriviri şi întârzieri am ajuns la o astfel de locaţie. Ţinta vinovată a fost Club S, un loc care n-ar trebui să existe pentru că îmbină două concepte cam nepotrivite, cea de club (ca program de funcţionare, prezenţa unui nene de-i zice DJ, unor boxe mari şi a unor ansamble de lumini) şi cea de bodegă ordinară (prin scorurile extrem de mici la băutură).
Trecem mai departe de eroarea Club S şi ne limităm la experienţa mea limitată de aseară, o ocazie liniştită unde nu era mai nimeni pe acolo la ora la care am ajuns. Pe parcursul serii s-a mai aglomerat situaţia trecând p-acolo câteva mirese (ce puii mei, n-am furat mirese la viaţa mea da să duci o muiere costumată într-o rochie nasoală albă, pe tocuri imposibile, să arate trist pe beznă între 3 gagii îmi pare jenant), ceva tineri de prin alte ţări şi un tip la vreo 40 ani beat mort lălăindu-se pe o piesă despre o lume plină de jucării, copii, etc…
Apropo de lălăit, de ce piesele promovate prin cluburi au versuri de genul “Move your body”, “Get busy” sau “Get low” în loc de “Dance, dance”, “I saw you dancing” sau “Dance me till the end of love”? Pentru că nu mai ştie lumea să danseze, se merge în club ca băieţii să servească ceva alcoolic să-şi facă un pic de curaj să se dea la fetele care dau din fund într-o fustă ce cu puţin efort ar putea fi folosită pe post de brăţară. După ce se întâmplă toate astea ce crezi că se mai întâmplă, se duce la ea şi vorbesc un pic? Nope, se duce la ea, încearcă să gesticuleze ce vrea, înainte să-i tipe în ureche (uitându-se la decolteul generos, indiferent ce ar fi acolo) după care scrie aidiul în telefonul lui. Treaba e ceas.
Sunt mulţumit de aseară, fiind mai liber, şi fumul din încăpere a fost mai puţin, la un moment dat, respiram aer.
Ok, trecem peste partea asta nasoală şi le urăm drum bun colegelor, să aibă parte numai de experienţe plăcute şi dacă mai e timp şi chef, de distracţie.
Înainte să mai curgă plângerile, ok sunt şi cluburi unde e distractiv, dar nu pentru mine şi pentru că: muzica e liniară, orice variaţii face gigelu de la platane tot e nasoală, o piesă peste 5-6 minute e degeaba ok? Să zicem că muzica e ok, mai rămâne problema “clientelei” admit o normă de 5% maxim care ştiu să danseze, restu sunt de umplutură. Ignorăm faptul că am fost într-un club care nu e club. Tot nu-mi place ideea, nu-i găsesc rostul şi orice veţi spune nu se schimbă.
Seara pe la radio chiar nu e nimic de ascultat… Aseară când m-am săturat de comunicare am deschis winamp si am zis că adorm pe ceva muzică relaxantă.
Aiurea, trei posturi din şase difuzau o petardă de melodie: “Pussycat Dolls – I hate this part” cred că se cheamă. Ce gen muzical a murit de am rămas doar cu pocnitori de genu ăsta? Înţeleg în timpu zilei că tre să facă o rotaţie de piese noi etc bla bla să vândă ceva radio-ul ăla.
Dar seara? Chiar trebuie să păstreze lista de 20 piese într-un continuu şi enervant repeat în cazul în care nu te-ai săturat în timpul zilei de piesele respective? În caz de vă întrebaţi care sunt vinovaţii e vorba de EuropaFM, Radio21 şi Radio ProFM.
Chestia asta e gravă, dar tot chestia asta m-a făcut să îmi fac o arhivă decentă de piese şi uite aşa am găsit intr-un promo de la MagicFM Lionel Ritchie – Hello… Finalul serii l-a făcut piesa asta şi în queue era pus url-ul MagicFM.
Data viitoare când vă ia somnu da nu vă trage de ceafă direct în pernă încercaţi pe fundal, la un volum minim, acest radio sau piesa in cauză.
Mă numesc Lupică George şi-ncerc să mă lămuresc cum stă treaba cu blogging-ul.
Până ce ajung la nivelul la care să mă pricep cu adevărat la asta am să am nevoie de încurajarea ta prin comentarii la articolele mele, prin abonare la RSS (pentru update-uri pe mail un pic mai jos) sau, de ce nu, prin câteva cuvinte trimise prin formularul de contact.