Dec 9
Nu poţi nici să intri pe un site de caterincă fără să nu dai de vreun mesaj cu enormul şi incredibilul scandal din Rusia.
Putin si democratia
Serios? Asta e problema lumii acu? Că în Rusia s-au fraudat alegerile? Ete fâs. Fix bastionul democraţiei era Rusia şi acum ne sunt sfărâmate visele.
“Este inacceptabil un asemenea comportament în lumea de azi”
Citeşte în continuare
Dec 4
Mă simt cam egocentrist în ultima vreme aşa că am hotărât să vă tratez cu ceva diferit în minte, câteva din gândurile MELE.
Ignorând încărcătură emoţională de cuplu, sună naşpa că n-am prins o iarnă timpurie nici în decembrie d-acu. Chiar e nasol:
Evident, nu pot să fiu absolut sigur că totul este despre mine. Mereu. Aşa că am să vă spun ce vreau de la ceva persoane din viaţa mea:
Dacă tot s-a adus subiectul despre mine, n-ar fi rău să îi menţionez şi pe cei, din nefericire, mulţi din trafic”
Totuşi ţin la ţara mea. Deşi nu am avut drapelul la avatar, pe facebook sau pe oriunde altundeva, îmi place România. Cu atât mai mult mi-ar place dacă:
Eu, discret, tăcut, am totuşi o problemă de lămurit. Pentru cei care vor să-mi dea sfaturi (mai ales când nu le cer):
Poate nu în această casă, dar de multe ori vreau să mă întorc la cea specială. Cea pentru care acasă să nu fie un titlu pus “default”:
Şi ştiu că orice ar fi, asta îmi urez şi doresc mai departe:
Acum o lună, două, asta ar fi fost doar:
Nov 6
Asta-i pentru fanii Seinfeld.
Chiar dacă în timpul verii ăsteia n-am avut timpul liber necesar să fac tot ce plănuia Costanza, ieri mi-am permis minimul de activitate necesară.
The summer of George
Mi-am petrecut restul timpului făcând câteva chestii pe care le cam amânam de ceva timp:
1) mi-am curăţat colecţia de miniaturi. Eu când mă plictisesc prea tare îmi place în general să fac curat prin cameră/casă, dar aici n-a fost vorba de asta. Chiar a fost o experienţa terapeutică.
2) am şters praful şi de pe volanul meu pentru comp. A fost cel mai interesant cadou primit la majorat şi mereu îmi pare rău că nu apuc să-l folosesc destul.
Cumva, ieri n-am avut nici o revelaţie, dacă nu mă joc mai mult decât ocazional, niciodată n-o să fiu destul de bun cu el cât să mă bucur de experienţă.
3) m-am pus cam o oră, oră jumătate să plimb youtube-ul într-o perioadă de nostalgie. Am trecut prin multe melodii ale copilăriei:
Culture Club – Karma Chameleon
şi ale tinereţii:
50 Cent & The Game – Hate it or love it
şi multe altele…
4) am petrecut mare parte din zi cu căştile pe urechi, nu neapărat datorită muzicii…
Oct 16
Mai ştii ce e declama? Dacă nu poate-ţi aminteşti că am mai scris ceva cu ăst cuvânt în titlu şi cu o explicaţie prin conţinut .
Nu e tocmai ăsta subiectul, asta e descrierea. Declama de azi din partea mea vine legată de ceva din propria-mi existenţă şi anume trecutul.
Eu sunt ăla bătrân, leneş şi destul de nostalgic. Filmul meu preferat a apărut în 1992, desenul animat preferat cam tot prin preajma aia şi multă din muzica ce mă încântă e chiar mai veche de atât.
Chiar îmi plac lucrurile vechi, din motive mai mult sau mai puţin explicabile. Cu toate astea, declama mea vine din simplul fapt că eu cred că şi azi există acei care pot crea atât tehnologie cât şi muzică şi filme bune.
Nu mă credeţi? “Toate poveştile bune s-au spus”, etc şi alte opinii de genu’ sunt pentru oameni mai bătrâni ca mine, resemnaţi şi total plicticoşi.
Pe vremuri
La urma urmei, nu te împiedică nimeni să-ţi iei o chitară, sau o cameră video sau chiar şi o bucată de hârtie şi un pix şi să te pui să faci ordine pe scena muzicală, cinematică sau a consumului de droguri.
Singura mea bucurie ar fi să vă văd luptându-vă în sinea voastră cu voi când vă confruntaţi creaţia cu actualitatea. Veţi fi sinucigaşi că deşi aţi “produs” ceva la fel de bun ca pe vremuri, este totuşi ceva modern.
Sau cine ştie, poate veţi fi un adevărat William Forrester.
Apr 5
În mod cert nu surprinde pe nimeni fraza asta având în vedere anumite opinii d-ale mele dictatoriale, dar la modul serios, chiar imi place comunismul.
Nu mă interesează că au alţii putere şi majoritatea n-are, nu mă interesează economiile planificate şi alte vrăjeli.
Ce contează cu adevărat pentru mine e muzica lor. Au ceva cu adevărat special oamenii ăştia când vine vorba de compus imnuri.
Mi-au plăcut şi alte piese, printre care aş aminti ceva de pe coloana sonoră a jocului Red Alert 3.
Totusi, dintr-o vizionare mai recentă, aş adăuga piesa asta:
Porţiuni din ea apar pe coloana filmului “Vânătoarea lui Octombrie Roşu”, film pe care îl recomand oricui are un pic de interes în istorie şi implicit puţină nostalgie.
Dincolo de film, revenind la muzică, nu aş putea numi anumite piese, să listez compozitori sau să identific pasaje din varii opere sovietice, dar simt cumva un impuls de motivaţie când ascult aşa ceva.
Totul sună foarte frumos, dar eu sunt genu’ de om care e foarte motivat de Blondie – Maria când trebuie să se costumeze pentru un eveniment aşa că poate nu merit ascultat pe deplin.
Am mentionat că dacă ascult Kosheen – Catch sunt atât de impresionat că simt cum se adună plumb în talpa piciorului drept? Poate ar fi mai bine să mă abţin momentan.
În ultima vreme iar mi-am trădat blogul, locul meu special, din pricina unor probleme sentimentale. Să spunem că mi-am schimbat “starea civilă” pe facebook…
Tot mi-e greu să vorbesc despre situaţia asta, aşa că am să las o melodie care vine tot de la ea:
Am cam făcut abuz de muzici în ultima vreme, dar având în vedere că n-am pus nimic ce aş clasifica sub foarte bun, îmi dau singur iertare, la urma urmei, aici încă sunt dictator dacă peste ţară nu, fir-ar al dracu’ comunism.