Ideile mele legate de seriozitate e posibil să se fi diluat în ultima vreme, mai ales în situatia în care am insistat asupra articolului cu sănătatea noastră.

Eu sunt genul de om care se enervează enorm când media şi câţiva vegetarieni bat cu pumnu-n piept că ştiu ei tot şi-nvaţă pe restu proştilor.

În urma problemelor din Japonia cu cutremurul şi tsunami-ul ce a urmat au început să sară-n sus eroii anti-energie nucleară.

Nu vreau să fiu înţeles greşit, toate au rostul lor, asemeni protestele însă există unele limite care mă enervează chiar mai mult decât vegetarienii.

Vreau să fie ceva clar aici, utilizarea energiei nucleare, în ciuda faptului că i-au fost puse atâtea piedici de-a lungul istoriei, este suficient îmbunătăţită şi sigură în ziua de azi.

Dezastrul de la Cernobâl face parte din câteva subiecte care m-au fascinat suficient încât să mă documentez despre ce s-a întâmplat acolo cât să pot spune ceva clar.

La Cernobâl nu a sărit nimic în aer pentru că energia nucleară nu e sigură ci pentru că a avut loc o serie de erori umane mult mai lungă decât perioada testului din 26.04.1986.

Până una alta, într-o tentativă (nesimţită, după mine) de a readuce in atenţia publicului, acest dezastru şi răul iminent al energiei nucleare pe internet a început să circule puternic următorul videoclip:

Apropo, fără glume, acest clip nu este pentru ochii oricui, asiguraţi-vă că aveţi o atitudine nepăsătoare sau o conştiinţă care nu-i tot timpu’ cu voi.
Citeşte în continuare

Sunt alea în care te alegi cu informaţie de ultimă oră de care poţi realmente beneficia.

După cum am văzut săptămâna trecută pe contul de Twitter (trebuie văzut linkul) al Manly.ro recent savanţii au descoperit ceva foarte important.

Aparent este foarte sănătos ce zic oamenii ăştia aici, la urma urmei e o autoritate veritabilă de ştiri.

Acum că am trecut de punctul ăsta ar fi bine să ne păzim sănătatea.

Drept urmare, dragii mei confraţi am să vă rog să vă uitaţi la următorul videoclip de cel puţin trei-patru ori pe zi.

Lupică George, întotdeauna aici pentru sănătatea voastră.

Totul părea să fie o zi relativ normală, urma să plec din Galaţi către Iaşi cu trenul.

Am plecat spre gară, şi cum asta e la 5 minute de unde stau, am observat ceva ciudat. Gara nu mai era cea nouă din Galaţi, ci cea în care, copil fiind, mergeam numai cu privirea în sus uitându-mă la “tablourile” impresionante de deasupra.

Scurtul moment de nostalgie trece, îmi iau bilet şi pornesc către acelaşi peron pavat în aşa natură inteligentă că toate trollerele care trec p-acolo sună ca nişte pistoale mitralieră Uzi.

Ce este foarte interesant în schimb e trenul în care mă urc, e unul nou, diferit şi mult, mult mai bun (nu că s-ar putea mai rău în cazul multor garnituri de la CFR).

Tot oarecum ciudat e faptul că acest tren nu sună a diesel, dar ce contează, poate au terminat de electificat toate secţiunile de drum şi mergem şi noi generând mai puţină poluare fonică. În plus, am ocazia să stau jos comod, cu loc pentru ambele picioare şi pentru eventualele bagaje.

Interior TGV

Pornim, în cam 20 minute ajungem la prima staţie, dar spre uimirea mea, nu este Barboşi aşa cum eram obişnuit, ci Tecuci.

Un pic dezamăgit că nu am reuşit să mă uit pe fereastră la casa bunicii, întreb controlorul CFR care trece prin vagoane imediat după pornirea trenului şi acesta îmi spune cu zâmbetul pe buze că de când cu garniturile astea noi de tren multă lume e uimită de viteză şi nu ştie că s-au scos câteva opriri de pe traseu.

<În continuare nu sunt sigur dacă visez sau nu>

Mai trec vreo 10 minute şi ajungem la Bârlad iar după vreo 20 suntem la Vaslui. Ăştia de la CFR îşi bat joc de noi.

Înainte de a fi un idiot total vreau să spun că această catastrofă naturală la nivel multiplu din Japonia este ceva grav şi îmi doresc ca pierderile omeneşti să fie minime şi ca viaţa să reintre în normal cât de curând.

În altă ordine de idei, ca un person foarte plurilateral evoltat sunt de-a dreptul fascinat de modul cum japonezii lucrează în astfel de situaţii de urgenţă.

Par să fie un pic depăşiţi de situaţie dar îşi fac un pic de ambiţie în a cere ajutor exterior decât într-un mod limitat.

Totodată mi se pare oarecum inteligent cum deşi au dat drumu’ la informaţii, imagini şi statistici legate de tsunami, implicit cutremur, nu vor ca publicul să vadă “prea mult” ducând astfel la instalarea panicii.

Nu-mi imaginez că momentan japonezii stau cu curu pe catifea cu marijuana dar având în vedere pregătirea lor în caz de cutremure şi gravitatea situaţiei totul pare controlabil.

Valuri

O astfel de tragedie aduce tot soiul de gânduri în mintea unui om (iar în cazul meu toate sunt întunecate).

Eu probabil aş profita de panică şi dezordine pentru a face ceva glume, eventual m-aş duce la un magazin de jucării să fac ceva teste.

Deci problema vine aşa, cum ai reacţiona tu în cazul unei astfel de probleme?

Apropo, vorbim de cutremurul masiv şi nu de tsunami pentru că în cazul în care un val de 6-7 metri înălţime vine spre tine cu sute de km/h mă-ndoiesc să mai poţi face ceva.

P.S. Dacă te crezi rudă cu MO şi poţi scăpa de o astfel de problemă ce-ar fi să împărtăşeşti ce ai face?

P.P.S. Dacă eşti american, ai fost avertizat să-ţi iei tălpăşiţa de pe coastă şi tu te-ai dus la surf… înseamnă că tu iei de unde trebuie

Deşi când mă urc pe cântar citirea de acolo ar indica altceva, mi-e mai dor de experienţa grătarului în sine decât de altceva.

Afară vremea e parcă tot mai umană şi tot mai pregătitoare pentru un astfel de eveniment. Grătarul este la modul cel mai simplu, epicentrul distracţiei în viaţa mea.

Nu vă zic mai mult că deja devin prea melancolic şi-o să râdă lumea de mine. Pentru mine e foarte important ce crede lumea

Legat de următorul grătar, sper ca până atunci să nu uit că vreau să facem asta: