E foarte plăcut să ştii că ai colegi, să ştii că ai oameni cu care te înţelegi bine la locul de muncă, la şcoală, la facultate… oriunde.
Relaţiile de colegialitate, spre deosebire de cele de prietenie au un defect infect: colegii nu te plac pentru cine eşti, te plac pentru ce au nevoie sau pentru ce eşti.

La final de zi, nu contează. La finalul angajării în acea situaţia care ţi-a adus acei colegi, nu mai are rost să conteze.

Dar până la final ce faci?

Toceşti.

Răbdare, suflet, omenie şi, de ce nu, orice altceva ce te făcea cândva simpatizat complet de prieteni.

De ce? Să te realizezi material. Azi mi-e prea scârbă de situaţia asta.

De ce doar azi? Pentru că azi e una din zilele alea dinainte de final,

O idee ciudată:

În loc să scriu articolul am să scriu câteva chestiuni de punctat şi am să încerc să văd care din voi vine cu o poveste cât mai apropiată a ce s-a întâmplat.

Curăţenie, examen, mecanic, Jean Reno, spălătorie auto, recomand, 6 Gb, eliberare disc, muzică inutilă, somn.

Dacă tot e sesiune (sau presesiune pentru unii) ce-ar fi să dai şi un test un pic mai distractiv. Îl găseşti aici.

M-a distrat un pic, nu îl luaţi prea în serios că e făcut cu chef de batjocură pe alocuri şi organizat de aşa natură încât răspunsurile constante definesc stereotipuri. Probabil este realizat de cineva cu ceva frustrare acumulată în trafic revărsată pe toate categoriile definite acolo.

În cazul meu rezultatul a fost următorul:

Total: 59 puncte
51-60 de puncte
PROFESOR DE SOFAT

Titlul de profesor de sofat are doua conotatii. Una pozitiva, care subliniaza abilitatile tale de a ramane calm, de a anticipa situatiile din trafic si de a cunoaste si respecta legile de circulatie. Dar si una negativa, care face ca uneori sa devii pedant in mania ta de a conduce corect si preventiv. In plus, s-ar putea ca de-abia sa ai volanul in mana, de unde vine si precautia asta excesiva.

Condusul este pentru tine un ritual pe care il indeplinesti cu exactitate si atentie. Iti pastrezi calmul in majoritatea situatiilor, desi uneori iti mai iesi din pepeni. Dar chiar si in aceste cazuri nu recurgi la manifestari extreme, pentru ca a conduce este o responsabilitate.

Iti place sa ai sub control ceea ce se intampla in masina si mai ales consideri ca tu stii mai bine cum sa te descurci in trafic. Nu alegi rutele cele mai scurte ci rutele cele mai relaxante, si nici nu esti grabit in a ajunge repede-repede la destinatie.

Precautia ta ii poate scoate din minti pe pasageri, dar tu stii ca ea te-a salvat de multe ori. Dimpotriva, pedanteria ta in ale sofatului iti poate rapi bucuria de a te misca ceva mai dinamic cu masina. Uneori chiar ea te face sa incurci traficul, intr-o lume in care regulile nu sunt respectate de prea multa lume.

Desi faptul de a-ti asuma riscuri nu este pe placul tau, n-ar strica sa iei o data masina si sa o duci mai cu viteza pe serpentine. Ce zici, te tine?

Pe cuvânt de cercetaş că am completat cu seriozitate. Pe alocuri aş fi vrut să dau alte răspunsuri dar având în vedere maşina pe care o conduc predominant “blană” e un termen echivalent cu “un pic de tot mai repede” si nu-mi permit cine ştie ce manevre. Nu sunt de acord decât cu vreo 60% din rezultat dar asta e…

Aştept rezultate, dragii mei, eventual o confirmare dacă vă place testu’ sau dacă vi se potriveşte descrierea.

De când n-am mai scris ceva.
De când n-am mai citit ceva.
De când n-am mai văzut ceva.
De când n-am mai auzit ceva.

Fiecare “ceva” are însemnătatea lui, şi cândva fiecare “ceva” îşi va scurta perioada de existenţă. Până atunci îmi iau câte un moment de linişte şi de gândire.

După ce îmi trece frica acestor momente găsesc ceva de făcut. Data asta… a fost vizionarea unui film. Un film despre viaţa unui om pentru care “ceva” n-are însemnătate, un om pentru care “ceva” vine şi trece la fel de repede.

Un film despre viaţa lui Forrest Gump.

Nu are rost să vă vrăjesc cu spusele mele mai mult, mai bine vă zic câte puţin din film:

“Jenny: You ever been with a girl, Forrest?
Forrest Gump: I set next to them in my home economics class all the time”

“Lieutenant Dan sure knew his stuff, I felt real lucky he was my lieutenant. Someone in his family had fought, and died, in every single, American war. I guess you could say he had a lot to live up to.”

“This one day we was out walkin, as always, and then, just like that, somebody turned off the rain and the sun come out”

“I had never named a boat before, only knew one” – îşi numeşte barca Jenny

“After that, shrimpin was easy. And since people still needed them shrimps for shrimp cocktails and barbecues and all, and we were the only boat left standing – “Bubba Gump Shrimp” is what they got. We got a whole bunch of boats, 12 Jennys. And a big old warehouse, we even got hats that say “Bubba Gump” on them “Bubba Gump Shirmp” – it’s a household name.

“And cause I was a gazillionaire, and I liked doin it so much, I cut that grass for free.”

“They just couldn’t believe like somebody was doing all that running for no particular reason”

“Forrest Gump: In the land of China, people hardly got nothing at all.
John Lennon: No possessions?
Forrest Gump: And in China they never go to church.
John Lennon: No religion too?
Dick Cavett: Ah. Hard to imagine.
John Lennon: Well it’s easy if you try, Dick.”

“Shit happens”

“Have a nice day”

“Then I went to the White House, again, to meet the president, again”

“He had me invested in some kind of fruit company” (fiind vorba de Apple)

“Forrest Gump: Will you marry me?
[Jenny turns and looks at him]
Forrest Gump: I’d make a good husband, Jenny.
Jenny Curran: You would, Forrest.
Forrest Gump: …But you won’t marry me.
Jenny Curran: [sadly] … You don’t wanna marry me.
Forrest Gump: Why don’t you love me, Jenny?
[Jenny says nothing]
Forrest Gump: I’m not a smart man… but I know what love is.”

“Jenny: His name’s Forrest.
Forrest Gump: Like me.
Jenny: I named him after his daddy.
Forrest Gump: He’s got a daddy named Forrest?”

Oache ăsta pletosu’ zice doar porcării că ai o viaţă nesărată de n-ai văzut filmul. Nu e chiar aşa… doar ratezi “ceva”.

Se întâmplă o mulţime de lucruri nasoale despre care n-are rost să vorbesc că sunt bine cunoscute.

Ce cred eu că nu ştie toată lumea e că este probabil singurul loc unde poţi afla lucruri intime ale mai multor persoane, fără să le ştii numele. Îmi pare fascinantă ideea de a ascunde tot ce faci şi păţeşti dar dacă te-a enervat o asistentă îi spui celui de lângă tine ce probleme ai la inimă, rinichi, plămâni, sâni, oase şi aşa mai departe fără nici un stres. Şi mai ales s-o faci fără să te întrebe respectivul ceva.

În cazul meu foarte mulţi din ce apropiaţi nu ştiu ce motive am avut de am vizitat spitale sau nu ştiu detalii despre ele. În schimb doamna care avea azi chitanţa cu număru’ 5 mi-a scos practic istoria medicală începând cu anul nasterii mele. Abia ce începuse să-mi zică pe unde s-a distribuit problema prin arborele genealogic când i-a venit rândul şi a intrat la cabinet. Dacă mai stăteam vreo 10-15 minute vă spuneam acum de ce frate-su a divorţat.

M-am umplut de informaţii azi şi vă rog, pe viitor, dacă mergem undeva şi aşteptăm, faceţi linişte sau măcar nu povestiţi ceva personal.