Ai, în general, un pic de timp liber (asta dacă nu eşti printre responsabilii cu mâncarea) pe care ţi-l aloci cum vrei.
Eu mi l-am alocat spre pierzanie, spre un pic de sport şi la ceva gândire. Prin gândirea aia seacă mi-am adus aminte o mulţime de lucruri faine dar de ele n-am să scriu nimic. În schimb, prezint deliciile fiind rău de iste sărbători arătând cu deştu’.
Există multe chestii care mă enervează cu adevărat. Pe poziţii de lider se găsesc blogurile/siteurile gen pitzipoanca.org care nu sunt pitzipoanca.org. Nu le dau adresă pentru că nu vreau să le promovez (nici dacă aş avea bounce rate 99.9% nu aş da adresa, atâta ciudă ce am pe ei) dar sunt de cele mai multe ori lucruşoare simple, făcute într-o grabă şi cu o lipsă de gust fantastică, poate chiar de către un ciob, să râdă şi el de oale sparte. Înainte să mă iau tare de ceilalţi, am să zic de site-ul cu piţipoance, l-am ales ca exemplu pentru că din ce ştiu a fost cel care a reprezentat un blog de nişă, ce a urmat după el fiind clone. Clonele sunt, aproape prin definiţie, mai slabe decât originalul. Nu mai vizitez eu nici piţipoancele, dar site-urile şi toate minunile apărute recent care “fac mişto de proşti” mă scârbesc la culme. Nu neapărat pentru că ilustrează anumite imagini ce depăşesc orice limite şi nu pot adăuga decât un titlu sec şi fumat gen “Gigolo italiano” sau “Tunnninggg Ferarrrri 1310″ cât pentru faptul că atunci când reuşesc să se forţeze şi devin tăstăreţi, demonstrează că sunt printre cei mai apropiaţi oameni de termenul de “homo erectus” aplecaţi la birou.
Apoi mai o chestiune enervantă. E dom’le mare scandal dincolo de Prut şi marele şi bravul lor conducător nu l-a dus mintea decât să declare cum că e vina profesorilor dom’le. Vezi treabă, ăia au lăsat elevii şi studenţii de capu’ lor să umble seara la întruniri şi şedinţe în loc să stea acasă să rupă cărţile oră de oră. Păi fi-ţi-ar capu’ crăpat de capră-n patru de comunist împuţit (de menţionat că anumite chestiuni de la comunism în plac) te mai crezi în 2009 pe vremea lu’ Lăpuşneanu’ să crezi că oricât de mulţi ar fi, dacă-s proşti îi aranjezi repede cum vrei tu?
Încă una: Domnul George Becali, zis Gigi, e la mititica încă ceva ore, apoi e pus sub control judiciar. Sper să ţină treaba asta doar cât ţin sărbătorile iar apoi să îşi petreacă iar timpul la răcoare. Tot vin acu’ căldurile. Ştiţi ce? Mă doare-n pix că a făcut donaţii şi alte chestiuni similare. Dura lex, sed lex.
Şi încă una… stau mult pe la taste şi îmi ocup timpul cu diverse activităţi printre care se include, destul de frecvent, o partidă sau două de joacă. Cum Internetul schimbă lucrurile un pic, joaca aia nu mai e singură împotriva unui sistem automatizat slab comparativ cu ce duce mintea pe unii ci e împotriva oricui vrea să se joace din orice colţ al ţării. Am jucat de vreo 2-3 ori cu persoane din alte colţuri ale lumii şi am observat un lucru tare interesant. În general, adulţii şi persoanele cu o vârstă psihologică mai înaintată încearcă să aplice, sau să adapteze anumite principii occidentale la condiţiile şi situaţiile dintr-o ţară, atât de dezinvolt numită, în curs de dezvoltare. Acest lucru nu are loc în lumea tinerilor mai grei de cap şi a copiilor. Aici regulile se fac altfel: toate dobitoceniile emanate de un plod gras şi fără viaţă din Caracal sunt copiate şi adaptate din China până în SUA.
Nu poţi intra pe un chat anexat unui sistem de joacă fără să auzi un puşti de 12 ani cum îl înjură de mama focului pe unu de 13 spunând ce-şi bagă el şi pe unde.
Nu poţi sta cinci minute fără să vezi “noob”, “nap”, “n00bz0r”, “face leave” sau cireaşa de pe tort: “S-o… pe maică-ta aia proastă care nu ţi-a dat repick la naştere”.
Ziceau Paraziţii acu ceva ani buni că ei sunt degeneraţia următoare dar habar n-aveau ce urma…
Vă urez totuşi Paşte Fericit şi numai de bine zilele ce urmează şi tot restul anului (la anu’ coc eu altă urare) iar pentru cei care n-au de gând să respecte “postul” o recomandare aici menită să apere nu doar de probleme într-un viitor apropiat cât de unele într-unul mult mai îndepărtat.
