Cred că am găsit şi eu ceva complet enervant la software.

Blizzard World of Warcraft.

În mod normal laud pe toate părţile creaţiile Blizzard dar trebuie să fiu sincer şi să recunosc că au nişte metode de protejare a integrităţii fişierelor şi o instalare mai anormală. Cel mai bun exemplu este următorul:

Diablo 2 – 3 CD-uri, puneai iniţial discul install. Selectai două meniuri puneai apoi discul Playdisc. De pe el se instala cea mai mare parte. Apoi puneai discul Cinematics, de aici o altă porţie serioasă de instalare şi într-un final instalai două trei minuni de pe discul Install. Dacă vroiai să joci atunci trebuia să pui iar discul Playdisc.

World Of Warcraft Instalezi de pe 2 DVD-uri nişte fişiere imense (acu mai nou 3) şi apoi se rulează un updater care descarcă probabil cea mai bună parte a vreo 2 ore tot felul de mini patch-uri şi patch-uri pentru ca în final să ai jocul. O instalare tipică durează 3-4 ore. Dar dacă după ceva timp nu mai ai bani să joci în continuare, sau te-ai plictisit. Te bate un gând să-l dezinstalezi. Durează 3 secunde şi necesită 2 clickuri.

Cum dreacu să nu te enervezi? Dacă dai din greşeală după instalare probabil plângi.

De ceva timp, fac ce fac şi ignor eticheta aia “suntem în România” mai mult mâzgâlită decât scrisă şi cu un aspect de produs “made in China”.

Şi chiar îmi mergea bine, chiar mă simţeam un pic patriot şi chiar încercam cu adevărat să fiu din ce în ce mai bun. Din când în când vine o câte o întâmplare ca îţi aduce aminte de ce oameni de rahat perindă potecile astea. “Nu-i nimic,se mai întâmplă” îţi spui… şi încerci să treci, iar, mai departe…

Se tot repetă ciclul ăsta, deja accepţi anumite lucruri care într-o ţară unde există o fărâmă de civilizaţie sunt considerate motiv de exil. În momentul în care accepţi un comportament necivilizat, practic îl încurajezi. Şi la cum se vede situaţia momentan foarte mulţi sunt uşor de încurajat în a noastră minunată ţară.

Ce ar mai fi de spus legat de (citez un user de pe Softpedia) “rOMÂNIA”?

Este mulţi aproape oameni aici. Ei are una din următoarele 2 opinii auzite la unul un pic mai răsărit.

“Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul” – probabil cea mai antipatică frază pentru mine: denotă o atitudine completă de resemnare, resemnarea duce la toleranţă, toleranţa duce la încurajarea celor de mai sus.

“Frumoasă ţară România, păcat că e locuită” – aiurea: atât timp cât e locuită doar în zone foarte izolate de oameni, tot o ţară de rahat e. Omul profanează locul!

Yep, e plictisu mare.

Uite aşa m-am luat de uitat prin blogroll şi am găsit ceva care m-a amuzat cu adevărat.

Mergi la google.com iar în caz de eşti redirecţionat automat spre .ro click aici.

Acu selectezi frumos codul ăsta şi îl pui peste url-ul google.

Now watch the magic happen

Via mipo.ro

E valabilă treaba cu acelaşi cod şi la yahoo.com youtube.com si alte domenii însă la mine nu prea a ieşit… poate aveţi voi noroc.

Ştiu că nu sunt ei la un nivel fantastic de bun momentan, dar după cum au renăscut site-ul într-un format mai apropiat de cel al “părintelui” poate se mişcă lucrurile spre bine.

Azi m-am trezit cu un newsletter de la site-ul părinte care de obicei era în engleză… un pic mai românesc:

Primesti acest mail pentru ca unul din noi s-a gandit sa te anunte si pe tine ca tocmai am lansat noul www.topgear.ro. Desigur, daca nu esti cumva ruda cu cineva din redactie, n-ai de unde sa stii cat de importanta e lansarea asta pentru noi, asa ca o sa incerc aici sa-ti explic, pe scurt, de ce suntem noi atat de extaziati.

In primul rand, pentru ca scapam odata pentru totdeauna de site-ul vechi. Care era uratzel, prost organizat, practic ilizibil si complet nereprezentativ pentru cat de frumosi suntem noi toti, in general.

Mai departe, suntem extaziati pentru ca lansarea asta este rezultatul catorva luni de munca (plus una intarziere) in care ne-am deprimat cand ne-am dat seama cat e de munca, dupa care ne-am bucurat ca ne-am dat seama ca o terminam, dupa care ne-am bosumflat din nou cand ne-am dat seama ca am depasit toate deadline-urile posibile. Dupa cum zicea si Clarkson (se vede treaba ca se aplica vorbele lui la reteaua internationala Top Gear) – “we are ambitious, but ultimately, a bit rubbish”.

Nu in ultimul rand, suntem extaziati pentru ca avem ce sa scoatem in fata pe site. Iata cum arata primele sectiuni din noul www.topgear.ro, in acest moment istoric. Avem cea mai completa baza de date (care se actualizeaza in timp real) cu masinile care se vand in Romania, preturi la zi pentru toate, specificatii tehnice, flux de stiri, sectiune de Jocuri si Concursuri si un forum care speram sa se umple repede cu tot felul de prostii. Avem verdicte clare si amuzante despre calitatile si defectele masinilor prezentate, dupa cum avem si o arhiva cu toate testele pe care le-am facut noi vreodata.

Si, desigur, mai avem si blog, unde toate “figurile” din Top Gear vor activa constant pentru a face transmisiuni in direct “despre masini, cultura si alte prostii”. Berti si Mihai vor scrie de motorsport, iar Alex, Catalin, Mihai, Bogdan si eu vom scrie despre… masini, desigur. Ca o ultima surpriza, Radu (DTP-istul pe care nu-l vede nimeni, dar cel de serviciile caruia ne bucuram toti) va activa ca un “silent strike blogger” si va posta, din cand in cand, tot felul de filmulete aberante de pe youtube.

In plus, o mai ardem si pe twittereala, asa ca e cazul sa te faci follower de “topgearro“.

P.S.dincolo de toate astea, noul topgear.ro mai are ceva de aratat. Imi permit, acum pe final, sa fac adaugiri inutile si sa prezint cu umilinta instrumentul care va trimite in somaj orice autoexpert, aparatorul intereselor cumparatorului, cautatorul neobosit al celei mai bune variante si protectorul sanatatii tale mintale: singurul, unicul, Top Gear Car Chooser.

Navigare placuta!

Spor la explorat.

NB: Textul este copiat şi aparţine celor de la Top Gear dar l-am postat pentru cei care nu au abonamentul şi pentru a evita refacerea link-urilor la fiecare minune.

Astăzi am mai dat de unu, perioada aia a vieţii când încep să fiu mai clar în situaţii neclare, mai exact în ce priveşte formarea opiniilor.

De unde până unde?

Păi astăzi, după ceva tergiversări am înţeles de ce majoritatea persoanelor au o antipatie preventivă în ce priveşte vânzătorii de produse financiare. După un curs de amorţeală am observat ce înseamnă să nu cunoşti reguli de bază ale bunelor maniere şi ce înseamnă să ai succes în acest domeniu. Să îţi omori tot timpul şi să-ţi vinzi practic timpul pentru bani. Nu e ceva pentru oricine şi sigur nu pentru mine pentru simplul fapt că astăzi mi s-a prezentat o situaţie clară: “Nu se pleacă de la încerc, ci de la fac”, de aici am tras concluzia că nu este decât pentru cei fie inconştienţi, fie orgolioşi (după cum chiar s-a prezentat unul din angajatori). Cum nu consider că mă încadrez în una din aceste categorii nu avea rost să mai încurc lumea.

S-a ajuns la punctul în care s-a spus: care crede că nu face mai departe aia… este liber să se ridice acum şi să plece. Rămânem prieteni şi alte alea. Pentru mine atât a fost nevoie. Nu caut un loc de muncă pentru care să mă consum, ci unul cu care să mă întreţin. Mai mult, dacă e part-time şi program flexibil nu ar trebui să existe “obligatoriu vii atunci”.

Nu mai vreau aşa ceva pentru că am avut un semestru în care am trăit pe deplin asta, fugă în toate direcţiile, un sentiment destul de plăcut în ce făceam şi ce obţineam şi cam atât.

În cazul în care mă răzgândesc s-ar găsi totuşi un loc de muncă acolo, dar cred că nu va fi cazul. Se pune simplu problema: Nu ai dorinţă, dacă ai avea, ţi-ai da seama cât de mult ai nevoie de bani şi tot aşa… în principal discuţia se învârtea în jurul banilor şi vânzărilor. Dorinţa mea poate nu se rezumă la bani, or fi ei o parte acolo dar nu centrul.

Un pic mai devreme mai auzisem una bună. Facultate de stat, la care pentru a termina cum trebuie ai nevoie de un curs particular care costă cam cât un an de facultate la finalul căruia examinarea poate fi particulară, poate fi de la facultate, nu se ştie încă. Egalitate la greu. Altă chestiune, la ce naiba aleg facultate de stat, specializare anume, ca ulterior să fiu nevoit să fac specializare la particular?

PĂI EU NU SPECIALIZARE FAC ÎN FACULTATEA ASTA ÎN DUREREA MEA? Sau şi aici, o să mergem pe premisa, facem de toate că nu strică şi în final nu ştii nimic?
Oare de ce mă întreb, ştiu răspunsul… clar de data asta.